Şi ce dacă e vânt...

...şi ce dacă sunt ploi, nu ne vom opri din noapte în zori... Refrenul Iris Maxima. Cel pe care toţi fanii Iris ar trebui să îl fredonăm acum. Cristi Minculescu e în Germania, împreună cu soţia lui şi este pregătit pentru transplant. Din câte zice presa, se pare că sunt 99% şanse să îşi revină complet. Asta îmi dă speranţe.
Am totuşi emoţii în ceea ce priveşte evoluţia lucrurilor, pentru că nu sunt sigur de toată povestea apărută în ziare. Însă cred şi sper că totul va fi bine şi că voi avea şansa să mai prind măcar un concert Iris.
Ascult Iris de prin 2001, aveam 3 piese pe calculator de la ei (Floare de Iris, De vei pleca, Somn Bizar) şi am prins gustul muzicii rock. De atunci şi până acum 4 ani, am tot strâns, am tot căutat piese şi acum mă pot lăuda că am cam toate piesele lor de pe albume, plus câteva înregistrări mai vechi cu Dan Bittman solist. Chiar dacă între timp am mai găsit şi Iron Maiden şi Judas Priest, tot Iris rămâne trupa mea de suflet.
Aştept veşti noi şi bune din Germania, pentru că vreau să bifez al cincilea concert Iris. Indiferent de toate zvonurile apărute în presă, indiferent de măgăriile pe care le face Adevărul cu campania 1.000.000 de mesaje, indiferent de banii care sunt la mijloc, mai important este ca Iris să rămână. Dacă asta se întâmplă, nu prea mă interesează restul. Multă baftă, Cristi, sper să ne vedem la următorul concert Iris!
Bună seara, prieteni!